Emblema corectă a unei Românii greşite.

Titlul  e fix finalul unui editorial din „zeitungu’ „ local, scris de Dragoş Bako, pe care io l-am mai citat „p’aricea” de vreo cîteva ori. Pe ăsta l-am ratat. Noroc cu prietenul Doru, care l-o remarcat şi căruia-i transmit un MARE MULŢAM! De regulă puneam link spre articol, da’ în cazul ăsta mi-am permis să folosesc şmecheria cu copy-paste, pentru că m-o uns la suflet.

Bălălău, la bulău. Cefe late, dulce libertate!

 

de Dragoş BAKO
dragosbako@tribuna.ro 
16 decembrie 2011 22:03 
484 vizualizari 
A-  A+      

Românii au răsuflat uşuraţi! Ce criză? Ce scumpiri? Ce nesiguranţă? Ce lipsă stat de drept? S-a rezolvat, puteţi uita de toate astea! Cum ce s-a rezolvat? Problema naţională, profesorul de sport de la „Jean Monnet”. Magistraţii au decis că profesorul va fi judecat în arest, chiar dacă povestea cu violul e atât de cusută cu aţă albă încât nici nu încape vorbă de vreun pericol public. Bravos! Justiţia românească şi-a arătat din nou muşchii. Că tot felul de băieţi laţi în spate şi-n ceafă, dar înguşti la minte, care nu se sfiesc să folosească ranga, sabia, rozeta, pistolul sau pumnul în spaţiul public pentru a-şi impune sănătoasele concepţii şi convingeri sunt lăsaţi să se plimbe slobozi, e de notorietate. Că şi după ce magistraţii îi redau societăţii pe aceşti bravi „educatori”, cetăţenii se încăpăţânează să se repeadă cu maxilarele în pumnii şi picioarele lor, cu creştetul în ciomegele lor sau cu burţile în săbii, ţine – probabil – de nişte bizare slăbiciuni. Or, dacă tot se golesc încăperile arestului de infractori cercetaţi pentru sechestrare de persoane, tentativă de omor sau tâlhărie, ele trebuie repopulate, nu? Cu ce? Cu un amărăştean care a furat cinci kile de cartofi împins de la spate de o foame irezistibilă, cu un găinar de mâna a treia sau un profesor de sport acuzat de o… de o … de o fătucă, de viol. N-am înţeles exact cine, cui a dezvăluit din tainele erotice, cine pe cine a violat, cui i-a plăcut şi cui nu, de ce s-a hotărât fătuca după câteva zile să dea în vileag scârbavnica faptă şi lista lucrurilor nedesluşite ar putea continua. Fiind atât de cufundat în ceaţă acest caz, cum măiculiţa mă-sii e instanţa atât de intransigentă, atât de sigură că profesoraşul trebuie să stea musai îndărătul gratiilor? S-or fi gândit magistraţii că vreo duduie cu bagaj erotic burduşit, dar precoce, l-ar putea ispiti pe dascăl, iar ăsta, nărăvaş din fire, n-ar rezista unei asemenea tentaţii, eşuând într-o acuplare reclamată ulterior ca fiind un viol? Cred cu tărie că soarta profesorului ar fi putut fi alta. Ar fi putut bunăoară – într-un moment de izbăvitoare inspiraţie – s-o şi învineţească pe cea care l-a reclamat după câteva zile de la misterioasa întâmplare, să rupă doi pari pe spinările unor cetăţeni ieşiţi în cale şi – în virtutea practicilor juridice despre care vorbeam – ar fi fost cercetat în libertate. Asta e: dacă s-a limitat la o întâlnire paşnică, aşa-i trebuie, să stea în arest, spre liniştea cefelor late, mişunânde în libertate. Cu ghinionistul iubăreţ la bulău şi cu interlopii în libertate se clădeşte „încrederea” românului în braţul de oţel al legii. Dacă răsturnăm situaţiile am putea să ne tragem către normalitate; sau către ceea ce credem noi că ar fi normal. Doar că noi, toleraţii, pardon, cetăţenii n-avem decât să răsturnăm şi să rostogolim situaţiile ce ni se par absurde, încercând să le aşezăm pe un imaginar făgaş al firescului. Cei ce le răstoarnă cu greutate şi avânt oficial şi putere de lege leagă şi dezleagă baierele pungii în care şed încrederea, neîncrederea, teama şi sila populară. În orice caz, imaginea profesoraşului din arest alături de cea a măciucarului liber constituie emblema corectă a unei Românii greşite.

Multă dreptate ai, nene Dragoş!

Banzai!

Gata!

M-am hotărît!!!

Am cetit şi io articolul ăsta, semnalizat aci de nenea Victor Ciutacu. Rabbi Mordechai voroveşte şi el, în stilul lui inconfundabil, despre acelaşi lucru. Deviaţia portocaliului spre verde. De frică să nu le mai zică lumea lăcuste portocalii, ciumă portocalie sau te miri ce tot portocaliu, ăştia au hotărît să-şi schimbe culoarea pentru următoarele alegeri. În verde (4 judeţe au migrat deja)!

Rabbi a asociat, în cazul pedeleprelor, verdele cu culoarea muştelor de căcat.

Aşa să le rămînă numele! pedelepre = muşte de căcat!  Am zis!

Banzai!

Deci, ăăăă, Haissam avea dreptate…

… cînd îl numea „profesoru’ ” pe pulă ăla chior care se crede preşedintele lu’ Niels Schnecker (că al meu, garantat, nu-i !!! ). Se pare că de la acest sinistru personaj a învăţat ce-i aia constituţie un ilustru „profesor de drept constituţional” care se crede premier în ţara mea. „profesorul” a visat un proiect de revizuire a constituţiei, l-a trimis spre avizare unei instituţii care de cele mai multe ori a răspuns întocmai şi la timp ordinelor, adică CCR, avizul favorabil fiind consierat implicit.

Surpizăăă băsescule!!! De data asta TU ai umflat balonu’ !!!  Îs curios ce-ţi mai cacă mintea acuma.

Banzai!

Dumnezău nu bate cu bota…

… şi nici nu culcă-te! Aşa ar zice unu’ de-al lui csibi barna, nenea ăla care se juca de-a spînzurătoarea cu eroii neamului, în faţa copiilor din Miercurea Ciuc, de ziua foaitei lu’ mumă-sa şi al lu’ tată-său, cacu-mă-n zama lor să mă cac!

Aseară mă uitam la emisiunea lui nenea Victor Ciutacu care, printre altele, a „scăpat” şi ştirea că Blejnar i-o tras-o subalternului său pus pe spînzurat şi, în loc să-l dea afară, l-o transferat frumos pe meleagurile „spînzuratului”, să mai înveţe o ţîră de istorie. Lucru care m-o uns la suflet. Parcă nu mi-o vint a-mi crede urechilor, da’ m-am convins în dimineaţa asta.

Aşa că nene Teacă las’ că ne răzbună (culmea!!!) Blejnar. No acuma-i cazul să ne arate csibi-baci dacă are coaie! Numa’ că io tare presimt (în urină) că-şi va da demisia înainte să ajungă la Abrud.

Banzai!

Cît îmi plaaceee !!!

Fix acuma grohăie pocu’ vorbeşte prezidementu’ preşedintele la RRA (radiou’ sponsorizat de la buget). Îşi îndeamnă lătrăii să-i dea în gît la „cremenal” pe ăia care i se opun. Nu-i bai că o să pice şi dintr-ai lui, gen falcă şi alţii (poate şi igaş), atîta timp cît pofta lui dementă de răzbunare îi va fi satisfăcută. Poate îşi dă de data asta singur cu praf în ochi şi nu-şi va da seama că stă fix pe craca pe care tocmai o taie. La dat cu praf în ochi e maestru. Să sperăm că de data asta şi-o uitat ochelarii de protecţie pe poliţă, lîngă sticla de trăscău scoţian.

Pe blaga s-o supărat că vrea să fie preşedinte de partid în locul lu’ boc, că-i refuză „lindicaţiile” şi-l lucră pe la spate. Pe videanu iar s-o supărat că-l susţine pe buldog (că boc nu poate fi şi-şi), tot pe la spate, că prin faţă zice că vede creşteri de 8% în sondaje (o fi fost pe etnobotanice). Drept pentru care dă drumu’ la căţea din lanţ şi zice „şo pe bordurist”.

Ui la ei ce „faini” erau cînd era ţîţa mare şi curgea laptele în valuri. Acu’ nu mai prea dă lapte şi-o venit vremea înţărcatului… Muşcaţi-vă de cur flăcăi, că poate ne scăpaţi de…VOI!!!

Ce-i mic bocu’ în poză, de abia se vede. Să-i urmaţi exemplu şi să vă micşoraţi şi voi, pînă la dispariţie!

Oaiii ce-mi plaaceeee!!!!!

Banzai!

Să-mi fie ruşine!

Ieri, la televizor, cu ocazia comemorării zilei de naştere (sic!) a „tovarăşului”, mare dezbatere mare cu tema „asemănări şi deosebiri”, subiecţii fiind fostul şi actualul tiran. Aveam 21 de ani cînd s-a sfîrşit regimul tovărăşesc şi-mi aduc foarte bine aminte de ultimii ani, cei mai crunţi. Totuşi, un regret am! Nu mai prea citesc. Înainte citeam orice că, har domnului, timp pentru citit aveam căcălău. Eram abonat la biblioteca orăşenească, chit că biblioteca alor mei era destul de bogată (normal că şi multă maculatură), de unde citeam „Revista cu un leu” (SF) şi alte asemenea. Şi eram abonat la reviste. Cum locuiam între munţi, canci posturi străine la televizor. Rudele mele de pe lîngă graniţe prindeau mai un ungur, mai un sîrb, mai un turc pe la Constanţa. La noi în Cugir (acolo locuiam atunci) purici pe tot ecranu’. M-am abonat la Tehnium pentru că mai găseai scheme de amplificatoare de antenă, tot felul de antene şmechere, doar-doar… Vedeam aceiaşi purici, numa’ că cu un contrast mai bun. După aia m-am abonat şi la Ştiinţă şi Tehnică. Mai scăpa de cenzură cîte ceva de „afară”, iar „măreţele realizări” erau prezentate în detaliu.

Atunci nu mi-ar fi scăpat articolul ăsta, sigur!!! Acuma mi-a scăpat! Prima pagină, în toate ziarele necolorate, e ocupată de situaţia de căcat în care ne-am afundat tot mai rău în ultimul regim, nu de nişte lucruri care chiar au daru’ să te zgîndăre la românism. La televizor… tot aşa.

Noroc cu prietena Mélanie, care mi-o deschis ochii aseară, printr-un comentariu la un comentariu de-al meu. Mare MULŢUMESC!!!

Aşa am ajuns aici. Şi de acolo, aici. Şi ui aşa ajunge omu’ să mai afle „cestii” care nu ţin prima pagină.

Io, care mă dădeam mare amator de ştiinţă, de tehnică, de spaţiu, de ozeneuri, „sefist” nebun…

De aia zic: să-mi fie ruşine!

Banzai!

Iiooooi !

Vicepreşedintele senatului, cel mai mogul rău, antenistul Felix, adică domnul Dan Voiculescu, îi mai trage o palmă, peste ochi ăia ciocuşi, actualului chiriaş de la Cotroceni.

I-a mai trimis o depeşă de amor. Lăsînd deoparte mica greşeală din debut, referitoare la data ultimei grohăieli prezidemenţiale în şedinţa de curvern, conţinutul m-o uns la suflet! Îmi permit să preiau finalul:

„La începutul noului an, vă urez, domnule preşedinte, să nu mai faceţi nimic. Să păstraţi liniştea. Este singurul mod în care îi mai puteţi ajuta pe români.”

Mai pe limba mea ar suna cam aşa : „Stai jos şi taci dracu’, că eşti prost făcut gramadă şi  pe tot ce pui mîna  strici! „

Felicitări, nene Mogulule! M-aţi uns la suflet!

Banzai!

PSL

Pînă în ajunu’ Crăciunului PSL venea de la Puscă Semiautomată cu Lunetă. Adică asta din poză. „Jucăreaua” e făcută la Cugir şi a intrat în dotarea armatei Române de la începutul anilor ’70. Încă mai merge, dacă i-a dat unui anumit nene ideea să înregistreze la OSIM „marca” PSL.

Drept urmare, din 23 Decembrie PSL e marcă cu acte în regulă. Numa’ că vine de la Partidul Social Liberal.

Iaca ştirea. Nenea „Nemira” s-a asigurat că dacă îi va trece cuiva prin cap să înregistreze la tribunal un asemea partid, apăi ăla musai tre’ să-i ceară voie. Şi cum omu’ e un apropiat de-al celui mai mogul om politic antenist, domnu’ Felix …

Ce să fie, ce să fie???

Banzai!

Aatîîît

Borfeta anastate fură voturi în cameră, ca lotrii pungi cu galbeni la drumul mare, nenorocita de presă pune mîna pe înregistrarea şedinţei şi o arată la lume, opoziţia face gargară şi nu participă la nu-ştiu ce birou şi iese din cameră cînd hoaţa e la comenzi, pe borfetă o doare la bască, puterea „huooo chiulangii”, opoziţia „hoţii-hoţii”, netul vuieşte de intrebarea „cînd”  repetată pînă la dileală (să mă ierte cei care o repetă şi ei şi nu-i citez), pe borfetă o doare la băscălău în continuare, că se ştie apărată de lătrăi, opoziţia ameninţă că nu mere la Iaşi la şedinţa festivă cu borfeta la volan, asta se oftică şi-l lasă pe lătrăul oltean la butoane ca să bage stimulentele-n salarii şi meciul continuă. Europarlamentăii de la opoziţie se duc la  lucru îmbrăcaţi în ţinută de plajă, adică la tricou, şi le arată colegilor de servici că „ui bă ce fac ăştia” şi ăia se miră. Aatîîît!

Aţi urmărit un meci de curvăsăreală, relatat în stilul unei persoane dragi sufletului meu, adică vară-mea. Păcat că nu pot reda finalul apoteotic cu vocea ei.

Banzai!

Felix motanu’ iese la atac din nou!

„Cel mai mogul rău”, vicepreşedintele Senatului Romîniei iese, din nou, cu o scrisoare deschisă adresată prezi(deme)ntului. Io am mai semnalizat una aici.

Mîine se pare că va fi lansat în parlament un nou episod din „În timpul mandatului meu”. Domnu’ Felix i-o ia înainte marinelului, cu un set de întrebări, sub formă de test, la care ar dori dînsul personal (şi pe lîngă dînsul şi io) un răspuns.

Mogulu’ nu face guverne la umbra frunzei şi foaaarte rar apare pe sticlă! Da’ trimite „epistole” cu adresă şi cu copie, pe model „To, Cc şi Bcc”. Io numa’ le semnalizez, că-mi place.

Banzai!

PS. Primul comentariu de la „testul” lui Felix mi se pare mişto tare! Mai ales c-am făcut practică în fabrica din oraşul amintit.