Din nou în avans, profitînd de momente (dulci) de acalmie.

Cînd am ascultat prima dată o melodie a ăstei trupe am crezut că-i vorba de o gaşcă de gagici. Poate că şi numele trupei mi-a indus impresia asta. Supertramp. Mi-am dat seama că nu-i musai ca prima impresie să fie şi cea valabilă, după muuultă vreme. La ora cînd ascultam pentru prima dată piesa de mai la vale eram un „răguşit”, căruia-i dădeau primele tuleie deasupra buzei de sus. După muuulţi ani i-am descoperit savoarea. Judecaţi şi voi. Iaca:

Cînd îs „rupt”, ori de oboseală (cazul actual), ori din alte motive (cînd un om „citav” la cap nu se mai suie la volan – respectiv „alcoale”) îs nişte chestii care-mi fac bine. Chitara lui  Steve Vai, ori muzica gen Supertramp de „paregzamplu”. Mai luaţi încă o „monstră” :

Un „sound” mai bun găsiţi aici:

http://videos.sapo.pt/JLyARvz82nANVipvjQqU

Din păcate, clipul ăsta nu-l pot insera în postare ca pe cele de mai sus. Sper ca „năcazu’ ” să vizitaţi direct cel site să nu fie prea mare.

Banzai!

PS. Englezi nebuni (poate şi cu ceva prafuri în „trompă”), dar GENIALI !