Azi e 1 Mai! Zi de mare sărbătoare pe vremea „tovarăşilor”. Mici şi bere la iarbă verde (de parcă ar putea fi altfel) pentru toţi oamenii muncii, normal, după defilare, dat din palme şi strigat ura la adresa cîrmaciului meşter păpucar. La radio şi la televizor se auzea, respectiv se vedea „decît” aşa cineva.

Locurile de „mici” erau „tradiţionale”. Alea de le frecventam io erau: la Cugir- „pe rîu” spre „Mistreţu’ „, la Cluj – pe Hoia (chiar îi ziceam prietenului Arsulici că pe acolo m-o prins „Cernobîlu’ ” acu-s 25 de ani ), la Sibiu – pădurea Dumbrava şi alte locuri, „decît” că io n-am prins nici un 1Mai muncitoresc pe aici… .Era „parfum”.

Acuma e minivacanţă de făcut mangă prin Vamă, toţi gheorţoii cu jipane se duc să împută locu’ oriunde găsesc un petic de verdeaţă, să-i dea la maxim pe guţă şi salam şi să lase în urma lor tone de gunoi, că „aşa se face”. Aşe că io stau acas’. Orişicît, bate-un vînt pe afară, de nu-ţi prea arde de făcut focu’, plus că mai vine şi o drăguţă de ploaie… De chiar mă supăr şi mă plictisesc tare de beatificarea papei de la televizor, iau trimeru’ şi cosăsc nişte iarbă din jurul blocului (oricum trebe cosită şi nu le am cu trasu la coasă ca bocu’), îi scot maşina lu’ tata din garaj, împrăştiu iarba pe jos ca să fac ambianţă, scot numa’ şezlongurile, că umbrelă de soare nu-mi trebe în garaj, frig nişte nişte mici pe butelia de camping, să nu-mi dranjez vecinii şi să nu-mi afum garaju’, „ţurgăl” nişte beri (vorba lu’ Napocelu’) şi ascult rockfm în căştile de la telefon. Şi iote-aşe zic c-am sărbăutorit 1 de Mai ca pe vremuri. Da’ numa’ pîn’ pe la 4, că începe finala la snooker şi vreu să-l văz pe „lunetist”. No bine ?!?!

Banzai!