Aho aho şi pîrrr-pîrrr-pîrrr

Aşa ar trebui să sune pluguşorul la trecerea dintr-un an de căcat într-un an şi mai de căcat. Semnele „bune” aşa indică. Vu-vu-vuu-ul buhaiului trebuie înlocuit cu pîrrr-pîrrr-pîrr-ul „balalaicei” ruseşti (mulţam fain pentru idee, motane Arsulici). Oricum, în ţara de manelişi, condusă de manelişti, tradiţiile populare  s-au dus dracului stins, deci îi greu să faci rost de-un buhai. De-o balalaică faci rost mai uşor de la fraţii cei de peste prut. De balalaica asta din poză fac vorbire.  N-am găst pe net nici un pluguşor cu balalaică în loc de buhai, să-l poci dedica cui ştiu io 😦 , da’ nu-i bai, că pentru cineva cu imaginaţie nu-i greu a-şi închipui cum ar suna.

Tot la balalaică se poate interpreta şi „Chanson d’amour”, cam cum făceau combatanţii din ultimul război mondial prin tranşee. Refrenul era cam aşa: „chanson d’amouuuur, rrra ta-ta ta-ta ! ” Aşa le-aş cînta io, cu toată „dragostea”, tot ălora de i-am amintit mai sus. (portocaliii! ).

Pentru cine nu cunoaşte melodia, da’ vrea să ma acompanieze (adică prietenii), iaca o „mostră” de la surorile Lennon.

Iar pentru Anul Nou, sau sîn’ Văsîi, o sorcovă spre aducere aminte de vremuri în care mai ştiam gusta umor de calitate.

La Mulţi Ani! Şi un an nou mai bun!

Banzai! Şi cît mai multă dixtracţie de revelion!

Aaaa şi să nu uitaţi de tradiţionalul mesaj de anul nou de la tevereu!!! Iaca anvanpremiera.

Lab-tenis cu…picioru’

Am schimbat canalele de şiri cu cele de sport. Că măcar acum, pe sfîrşit de an, să nu mai aud/văd „oameni politici”.

Ăia de pe sport.ro mă ameninţă cu cupa mondială de Sepaktakraw. Nu ştiu de ce am rămas io cu impresia că trebuia să inceapă să dea încă de ieri de la ora 4 pm. M-am desumflat… Da’ am găst pe net. Iaca.

No, nu-i fain? Decît să văd cum încearcă ursu’ s-o muşte pe udrea de cur, la paranghelii pe la Sinaia, mai bine mă holbez la zurlii ăia cum joacă lab-tenis, cu mingea de handbal, pe terenul de volei. Oameni „nebuni” !

Nenea Mircea are ocazia să-i vază la ei acas’. Cum şi Vlad o să aibe ocazia să-i vază pe „icarii moderni” pe viu, la el „acas’ „, în a treia etapă a turneului celor 4 săltători.

Io m-oi duce pînă-n Curmătură, să mă dau cu capacu’ de la budă, că sanie nu mai am! Ori la Tilişca, da’ am înţeles că n-o-ngheţat rîu’ 😦  Drăcia dracului, sînt un om dezamăgit!!!

Banzai! şi-un supliment.

Upgrade: Azi am chef să mă rîz! Ui mai una.

Colindă

Iaca şi colinda.

Cam tîrziu, da’…

CRĂCIUN FERICIT !

Banzai!

Azi păpăm sarmaleeeeee !!!

Crăciun fericit?

Io aşa aş vrea să fie pentru cît mai mulţi dintre noi! Aş fi vrut să vă colind în stilul meu, adică rock, da’ nu cred că-i cazu’. Au alţii grijă să nu fie. Prea mulţi dintre ai noşti au uitat că la noapte vine moşu’. Şi prea puţini dintre noi încercăm să le aducem aminte. Cînd o să văd aşa ceva din partea „vedetelor mioritice”, voi putea spune că am intrat în rîndul lumii. Iaca despre ce vorbesc:

La „ocazii” s-a putut! „Fără număr” ! Cînd chiar trebuie, nu se mai poate!

Nu am vrut să întristez pe nimeni. „Decît” asta-i starea mea e spirit…

Vă doresc tuturor SĂRBĂTORI (cît se poate de) FERICITE!

Banzai!

Şi vă rog a mă ierta dacă v-am ştiut supăra cu ceva în ăste şase luni de cînd mi-am deschis agenda.

Aveon, cu motor,…năna-năna

Am cetit io la zear că neşte unii, de la o firmă cu nume de ambarcaţiune, lucră la un prototiptil (ăla din poză), cu care vrea să tragă cu rachete-n lună.

Neşte d’ăia filosofi, de care scoate pe bandă şcolilii româneşti, cum zicea nenea ăla, de-i arăt io deştiu de pe copertă.

Tot el ar zice că „băă, vouă vă arde de aveoane pe timp de criză? că iar vine don’şoarele rujate, cu oăchii cît cepele, de la televiziunile mogul’lor şi iar strigă că bănişorii ţării…”

Chiar aşa! Nu puteau mere la flohmarkt, la „Miunhen” sau la „Chioln” – cum pronunţă toţi, dar absolut toţi microfoniştii – şi să cumpere un Messerschmitt 262 , că măcar ştii că ala zboară (de prin ‘945), pe modelu’ achiziţiei de F16 second-hand pentru aviaţia militară?

No ui! Nu-i fain? Îl vopseau „decît” în alb şi era gata şmecheria.

Ori îi criză, ori nu mai îi…

Kanpai!

Căciuliţă pentru boci

Ieri am văst la Petrov şi la Milf un model nou de căciuliţă. M-am gîndit imediat că de aşa ceva ar avea nevoie actualul premier, domnul boc al Ţî-şpelea, avînd în vedere futaiul generalizat care, sper io, că nu va întîrzia prea mult. Plus de asta, capul susnumitului privit la lună seamănă cu un cap de… adică fix capul pentru care a fost gîndit modelul ăsta de căciuliţă. Nici cantitatea de minte care umple capul bocului nu-i cu mult mai mare decît cea din „capul original”. Şi ceilalţi portocalişti, urmînd exemplul şefului, ar putea să-şi achiziţioneze asemenea accesorii de pus pe cap şi să lanseze o modă nouă prin parlament.

Iote!

No, n-ar fi fain? „Ne-am mai rîde” o ţîră de „puliticieni”, ca acum 21 de ani la transmisiile din cepeuneu.

Kanpai! sau ” ‘ai no’oc ” !

Românism

„România este întruchiparea dezinteresului total ca sumă cinică a intereselor individuale, egoiste, dominante oricăror reguli şi norme de convieţuire. Pe cît de precipitată şi isterică era societatea românească la începutul anilor ’90, pe atît de resemnată şi este aceasta de astăzi. Şi în goana fără direcţie de atunci, şi în încremenirea de acum libertatea s-a constituit a fi una dintre surse, uneori a fost teoretizată ca argument al cazuisticii româneşti. În fond, este libertatea de a ne distruge ţara şi de a comenta cu mijloace moderne demersul. Adică definitiva dovadă că nu avem vocaţia libertăţii… Fugind de percepţia dramei şi, totodată, de presiunea psihologică a responsabilităţii, vom dispărea rîzînd tocmai de realităţile noastre, create şi întreţinute de unii şi neluate în seamă de ceilalţi. În România, interesul public nu există.”                                             Marius Marian Şolea   29 martie 2010.

Este un citat din „cărticica” de la albumul AUTISTUL al lui Florin Chilian, pe care am reuşit să pun mîna abia ieri, la luni bune de la lansare. Pentru asta-i „mulţam fain” lui rabbi Mordechai ,că el „mi-a vîndut pontul”. Mi-am permis „decît” să schimb î-urile din a cu î-uri din i, că io aşa am învăţat să scriu, şi să apăs pe nişte pasaje.

E cea mai bună descriere a gloatei, pompos numită popor, care populează spaţiul geografic numit România, astăzi! Nu mai zic nimic în plus, că mi-e teamă că iară voi jigni (fără intenţie) fix pe cine nu trebuie.

Banzai!

Pe „autist” o să-l ascult în seara de ajun în locul colindelor lui Hruşcă.

Banzai ca pătrunjelu’, băăă nene prezidele!!!

Multă lume mă intreabă ce-i cu banzai-u’ de la finalul majorităţii „scrierilor” mele. Iaca ce zice tanti Wiki. La prima definiţie zice că ceva de 10.000 de ani, adică viaţă lungă, sau ceva de genul „long live” pentru anglofoni. Cu acelaşi „banzai” japonezii îşi ovaţionează împăratul la rarele lui apariţii în public şi tot cu „banzai” plecau la luptă. Io pentru asta… Prietenii m-au „botezat”  shogunu’ (nebunu’) acum 22 de ani. Mi-am ales şi io o „semnătură”.

Pentru băsel, să n-am vorbe că n-aş avea respect pentru „şeful statului”, am adaptat urîrea urarea, ca-n titlu. Puteam să înlocuiesc pătrunjelu’cu rîma, că şi aia tot în pămînt… Numa că, pentru un pescar (nu-s maestru da’-mi place pescuiala), rîma e ceva bun-bun, cu care poţi prinde un peşte. La nenea Teacă ziceam deunăzi de morcov, da’ m-am răzgîndit, că mă înjură gospodinele. Românu’ are vorba aia cu „patrunjelu’-n zamă”. De aia rămîne cum am zis!

Banzai ca pătrunjelu’ băăă nene prezide(me)ntule! Azi ai avut o conferinţă de presă maraton. Habar n-am despre ce. Că io, dacă te văd, mă umplu de herpesuri. Dacă te mai şi aud, fac herpesuri şi-n cur! Ori aia-i de evitat! Aud şi io de pe la alţii că te enervezi dacă cineva aduce vorba de un accesoriu de îmbrăcăminte de care ai mata nevoie (io unu’-s convins că aşa-i), adică de cămaşa de forţă. Aud de asemeni că le recomanzi „român’lor” tărie. De care consumi matale?!?!? Aud că CSM e de căcat, că reieşim la anul din recesiunea din care mai ieşisem de ţ-şpe ori şi … alte lucruri demne de băgat la cap, pentru care tălică ai impresia că meriţi respect.

Prietenul Arsulici mi-a luat vorbele din gură, exprimînd şi pentru (şi mai bine decît) mine formula „respectului maxim” ce ne năpădeste cînd auzim cele zise de tine! Am avut şi io niste tentative mai palide de a-mi prezenta omagiile, pe care ţi le aduc aminte, în caz că ţi-au scăpat!

Aşa că, în prag de sărbăuturi de iarnă, îţi urăsc din tot sufletul să ai parte de muuultă tărie, să ajungi ca cea legumă, la locul ei, ca să pot să-ţi zic şi ţie banzai. Poate aşa vom scăpa, noi restul, de cămaşa care se îmbumbă la spate.

Banzai!

Deontologisme

Ştirea asta m-a dat pe spate. Îniţial a fost că a manevrat greşit arma din dotare, în timp ce patrula printre linii, s-a împuşcat „accidental” în piept. Cu ultimele puteri a ajuns în postul TF unde a murit. Mai tîrziu au apărut detalii. Iaca. Cu poză.

De cînd mama dracului, poliţia TF are în dotare arme de vînătoare şi de cînd o armă de vînătoare arată ca aia din poză? Nu era mai simplu să anunţe „Un poliţist a fost găsit împuşcat în piept în gara Constanţa. O anchetă este în desfăsurare. Vă vom ţine la curent.” Măcar aşa exista prezumpţia de competenţă. „Deontologi”…

Ptiu!

Accesorii de sezon

Se apropie vacanţele. Inclusiv aia parlamentară. frsenatorii şi derutaţii, atît din arcul puterii cît şi din opoziţie, îşi vor lăsa fotoliile călduţe din casa poporului palatul parlamentului şi vor merge în teritoriu. Unde vor fi aşteptaţi cu „flori în gară” de alegătorii care i-or trimis să frece menta să-i reprezinte la Bucureşti. Mulţimi de alegători entuziaşti îi vor astepta cu urări tradiţionale de sărbători, gen „huideo băăă” şi ” ‘raţ-ai dracu’ „, în faţa birourilor parlamentare, pe care tot ei le vor împodobi cu ouă clocite şi alte împuţiciuni prospături de prin cămări, în semn de mulţumire pentru reforma statului, pentru măsurile de relansare a economiei grav afectată de criză şi pentru măsurile de protecţie socială. Pentru a evita situaţiile în care manifestaţiile de simpatie ar putea fi urmate de îmbrînceli îmbrăţişări şi scuipaţi pupături, io le recomand aleşilor să folosească sau punga de hîrtie, pentru a-şi putea ascunde feţele (ca răţuşca cea urîtă) şi să se poată pierde în mulţime, sau umbrela pînă la pămînt pentru a-şi proteja ţoalele de diverse fluide, mai mult sau mai puţin vîscoase. O a doua opţiune nu au!

Banzai!

Update: Am zis io bine că începe! Pe la Tg. Jiu cu vi(n)deanu, pe la Galaţi cu toader…