Zilele astea, mai exact de azi într-o săptămînă, se va împlini anul de la marea ciuruială. Ultima speranţă de mai bine a românilor a fost îngopată tîrziu în noapte, după ce ecoul pocnetelor de dopuri de sticle de şampanie s-a stins, iar „oamenii de bine” au putut să se apuce temeinic de treabă. La închiderea urnelor „prognoziştii” au dat un învingător (la o diferenţă mică), fapt ce a dus la declanşarea parangheliei cu pupături şi mulţumiri, şampanii deschise în direct de către tabăra presupus învingătoare. Mie unuia mi se zbătea un ochi şi le-am zis alor mei că diferenţa-i prea mică şi că ăia doi se pupă prea devreme. Singura care mi-a dat dreptate a fost tanti Norica. Portocalii au declarat sec că trebuie să aşteptăm numărătoarea oficială. Pînă dimineaţa au rezolvat cazul. Ne-au ciuruit!
Şi uite aşa ne-am pricopsit cu ăsta pentru încă un mandat. Mai avem (teoretic) 4 ani. De frica comuniştilor şi a minerilor, a mogulilor care vor să ne vîndă ţara, ori cumpăraţi cu un kil de zahăr şi unul de ulei, cîteva milioane de români ne-au condus la groapă, pe ritmuri de înmormînare în interpretarea lui Guţă şi Salam, pe noi restul care am băgat de samă ce se întîmplă şi am mirosit pericolul.
O gramadă mare de „patrioţi” au preferat să nu se bage la joc şi au stat frumos acasă comentînd din faţa televizorului, lăsîndu-i pe fraţii de peste prut să ne decidă viitorul şi să ne aleagă nouă preşedintele, amăgiţi de paşapoartele româneşti ce le-au fost fluturate prin faţa ochilor. Nu-i bai că la ei acasă nu-s în stare de nimic de vreo cîteva tururi bune de anticipate. Nu-i bai că creşterea bruscă a numărului de cetăţeni români prin altă metodă decît cea naturală, ne închide în nas poarta Schengen. S-au uitat cu mirare la românii care sînt plecaţi deja în spaţiul interzis nouă, care votau cu cadenţă de mitralieră, dovedind o organizare şi o mobilizare exemplară. Acuma suferă şi ei ca toată lumea. Nimeni nu a scăpat neafectat. Nici măcar votacii care acum un an sărbătoreau de zor, dovada fiind încrederea de care se mai bucură alesul împreună cu banda lui de tîlhari. 9%
Ar trebui să ne pregătim să ne sărbătorim ţara. În loc de asta, mai bine am aprinde niste lumînări, la parastasul de un an şi să-i facem veşnică pomenire democraţiei şi bunăstării în ţara asta!
Banzai!