Io-s născut duminica şi-s convins că o să mor tot într-o zi de duminică! De plictiseală! N-ai ce face duminica. La biserică nu mă duc, de frică să nu crape tencuiala, din cauză de cele muuulte păcate ce le am, la televizor n-ai la ce te uita, pe bloguri lumea doarme, de-mi pun un rock (nu în căşti ca de obicei) i se strepezesc dinţii nevestei, la grătare nu mă duc, … zi de căcat!

Mai aveam un motiv de a zîmbi, duminica, la emisiunea lui Andi Moisescu, aia cu apropouri, unde făceau praf (el şi comentacii) reclamele de tot căcatul, care ne futule retina şi ne zbuciumă neuronii. Da’ acuma are o pauză… Sper să revină iute-iute.

În lipsa lui comentez io două minunăţii…

Aia la Becel… La început fu o margarină cu care te tratai de inimă (pe modelul ceaiului de păducel), după aia hapuri. Cînd o aud pe aia zicînd „eu băsăl inima tatălui mău” crăp! De inimă rea!

Alta-i aia cu constipaţii. Care-mi aduce aminte de-un banc:

La secţia de constipaţi a unui spital, cabine de budă, şi de-o parte şi de alta a holului. Din prima se aude-„îîîîî”, dintr-a doua -„îîîîî”, dintr-a treia -„îîîîî – pleosc!”  Din prima -„fericituleeee, îîîî” . Din aia cu pleoscul -” Fericit pe dracu’, îîîî, mă jucam cu ceasu’ şi l-am scăpat în budă, îîîî !”

Banzai!

Dacă-s pe bancuri…

– Ioaneee, mi-am luat două nutrii!    – Nutrii, mă?    – Nu mă! Două!

Anunțuri