Săptamîna 34 e pe terminate. O săptămîna neagră, marcată de tragedia de la maternitatea-crematoriu. Tragedie provocată de cei 4 I de care ziceam io ieri. Normal că despre asta s-a discutat toată săptămîna prin ziare, pe bloguri, pe la televiziuni. Reporterii de teren ne-au transmis, de la faţa locului, tot felul de ipoteze şi de impresii, pătrunşi de gravitatea dramei. Numai că profesionalismul a lăsat cîteodată de dorit. Un microfonist de la „moguli” îi dădea-nainte, cu insistenţă de berbec, cu „aerul”/”aerele”/ (firma care asigura intreţinerea) „aerelor” condiţionat/e. „Deontologia”, deh! Acuma, nu-i nici un bai! Că lumea o-nţeles că vorbea de instalaţiile care făceau şmecheria aia.

Despre curvernanţi, numai de bine, lua-i-ar dracii!

Notarul sănătos udemerist a dovedit că-i un om de onoare, nevăzînd nici un motiv de renunţare la fotoliu.

Borduristul rozaliu ne anunţă că s-ar descurca cu 1500 de lei, cu nevastă în somaj şi copil în facultate, el fiind un om modest, căruia nu-i plac excesele de nici un fel. Mausoleul,  în care-şi duce umilul trai, îi o dovadă concludentă.

Tartorele de la şomaj şi epicureanul finanţist anunţă senini creşteri semnificative ale puţinelor salarii care vor rămîne după aplicarea măsurilor de reformare a statului, fiind arătaţi cu deştiu’ de pedelişi, ei neavînd oroarea să se intituleze „membri”. Rog a se consemna faptul că răsfoiesc şi presa de partid, io nefiind nici măcar nano-simpatizant (ptiu drace) a respectivei adunături.

Despre reciproc-avantajosul schimb, româno-rusesc şi româno-franţuzesc, de agenţi sub decoperire gen zero-zero-ţ-şpe, rabbi Morechai vă explică, mai bine decît mine, care-i treaba, aici şi aici. Tot acolo face referire şi la anume felaţii prezidemenţiale prestate unor anume licurici (licuriciul ăl mare lipseşte din ecuaţia asta).

Pseudopremierul, împreună cu ministrul cărăuşiei, face vizite fulger pe şantierul autostrăzii transilvaniei, după care anunţă la televizor o nouă viitoare victorie (mai auaua, prin noiembrie) la proba de 12 km marş-băăă! (Cîmpia Turzii – Turda). Sper ca, de data asta, Badea să nu mai puie botu’ şi să-şi puie iară pene pe preţiosu-i cur!

Aaa, să nu uit: beşicarii patronului ciobănesco-mioritico-machedon au zdrobit, cu un sec 1-0, pe păşunea proprie, lăcustele elveţiene. Motiv de mare mîndrie naţională. Mai bine le şuteau ceasurile (că şi antrenoru’, şi căpitanu’ … ). Da’ timpu’ nu-i pierdut, că săptămina aviatoare se duc „ai noşti” să vază pe unde a copilărit Heidi.

Pînă nu mai apare ceva, io vă zic

Banzai!