Update: La cei care se lipesc de scaune ca melcii de creangă, noţiunea de onoare nu există sigur!!! Cseke nu vede de ce şi-ar da demisia (de ONOARE băăă !!!), că doar maternitatea crematoriu nu era în ograda lui, şi-i cere premarelui general să dea el cu demisiile în populaţie. Oprescu îl roagă (ca doar îs colegi) pe director să-si dea demisia, iar pe ăsta-l doare fix in cur!

Oprescu a fost ales direct, guvernanţii indirect, iar directorii (toţi !) numiţi pe criterii politice. Asta a fost voinţa „român’lor” ! Oameni fără de onoare la cîrma corabiei.

Totuşi, am văzut că omul de rînd şi-a păstrat simţul onoarei! Salvatorul îşi cerea IERTARE, cu durere-n glas, că n-a putut face mai mult!

GUVERNANTULEEEEE, UNOR ASTFEL DE OAMENI LE-AI TĂIAT UN SFERT DIN LEAFĂ !!! CU ZÎMBETUL PE BUZE ! CA SĂ AI TU CE FURA ! DORMI BINE NOAPTEA? LA CÎTĂ NESIMŢIRE AI ÎN TINE, SÎNT CONVINS CĂ DA!  NU ŢI-AR MAI AJUNGE MÎINILE LA CUR!!!

Tagedia de seara trecută m-a întors pe dos. Io-s ardelean şi zic că aşa ceva nu se poate! Exact ca „coregionalul” meu care-o zis că aşa ceva nu există, după ce-o belit ochii un sfert de oră la o girafă!

Refuz să pricep cum s-a putut întîmpla aşa ceva! Acum un an şi două luni m-am aflat la terapie intensivă, în micuţa clinincă Ortopedie II din Tîrgu Mureş. Am petrecut acolo şi o noapte. Eram 6 (sau 8 nu ţin minte exact) adulţi operaţi, dar n-am rămas nesupravegheaţi nici o secundă! Asistenta, care nu era robot, îşi chema una dintre colegele de pe sectie, ca să poată ieşi să meargă la pişu, sau să mănînce, sau la o ţigară eventual. Aici m-am blocat! Cum de erau singuri micuţii ăia în secţia de terapie intensivă dintr-o maternitate? Explozie n-a fost, clar! Iar un incendiu provocat de un scur-circuit la un aparat, casnic pînă la urmă, nu poate rămîne neobservat de către o persoană aflata de faţă!

La conferinţa de presă n-am auzit altceva înafară de ce bine au mers treburile după. Cauze, vinovaţi, sancţiuni… Nimic! Ne lamentăm că „sistemul…”. Clar că sistemul a ajuns în halul ăsta nu de ieri de azi. În loc să facem ceva, ne invităm medicii si asistentele să plece, că noi nu-i putem plăti. Cînd zic „noi” mă refer la onor conducerea.

Şi acuma revin la titlu. Nene Cseke, matale eşti ember (om) de onoare? Dă-mi voie să mă îndoiesc. De erai, conducerea spitalului ăluia era demisă demult! Şi în momentul imediat următor îţi dădeai tu demisia! Aşa ar fi făcut un om de onoare. Puteai să-ţi continui liniştit ancheta (că asta o să motivezi, bisztos) cu demisia dată, pînă la o nouă numire. Descentralizarea, odată pornită, poate fi continuată de altcineva. Măcar dovedeai că ai caracter şi-mi scoteam pălăria în faţa dumitale! Aşa… Îmi pare rău, dar în ochii mei, nu te deosebeşti cu nimic de restul ciolănarilor de la butoane!

Nu vreau să mă gindesc la ce-i în sufletele celor loviţi crunt de tragedia asta. Io n-am copii. Din pacate. Sau din fericire???. Îmi plac şi-mi doresc măcar doi (încă nu-s chiar aşa de bătrîn). Soţia mea la fel. Putem oare risca? În ţara asta? Să nu le pot oferi niciun viitor???

Banzai! de data asta cu noduri în gît…